Prezentare trasee
73.Cabana Vf. Omu - Coltii Tapului - Seaua Strunga - Cabana Padina (sau Pestera)
Marcaj: banda rosie
Timp: 4 - 5 ore
Diferenta de nivel: -970m
Descriere:Traseu nerecomandabil pe timp nefavorabil.
De la cabana Vf. Omu (2505m) urmam spre sud poteca marcata spre Pestera (sau Babele), in coboras pe sub creasta Bucura si pe deasupra caldarii superioare a Vaii Cerbului. Dupa circa 10 min. ajungem sub blocul de calcare albe ce formeaza Varful Gavanele de unde parasim drumul marcat si prindem 1 la dreapta o poteca acoperita cu pietris de calcare, de-a coasta, la inceput aproape orizontala, apoi in coboras repede spre vest, pe sub creasta Doamnelor. Trecand pe deasupra imensului bloc de calcare Mecetul Turcesc (care are in crestet o platforma inierbata ce-l leaga de pieptul muntelui), poteca descrie o serpentina larga apoi coboara usor pana sub o zona de stancarii de calcare (2350m). Lasand in stanga caldarea superioara a Vaii Obarsia Ialomitei, drumul incepe sa urce pe sub creasta printre pilcuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) si dupa circa 1 ora de la Varful Omu ne conduce in culmea Doamnelor (2400m), la 100 de pasi spre sud de Varful Doamnele (2402m)
Coborand printr-o serpentina larga ajungem intr-o sea, la obarsia firului estic al Vaii Spinarii, afluent al Vaii Doamnelor (2340m). Cotninuand pe Spinarea Doamnelor, drumul urca usor, trece coama lata dintre firele Vaii Spinarii, apoi coboara prin 3 serpentine pana deasupra obarsiilor firului vestic al acestei vai de unde se deschide o larga perspectiva asupra Muntelui Gaura si Masivului Piatra Craiului. Continuam tot pe sub creasta in urcus usor, apoi in coboras foarte usor si dupa circa 10 min. suntem pe coama foarte larga a Gutanului (2230m). Coborand in 7 serpentine prin pajisti presarate cu palcuri de smiradar, poteca ajunge dupa inca 10-12 min. in seaua larga de la obarsia Vaii Doamnelor (2125m).
Din acest punc, trecand pe Muntele Batrana, drumul continua printre palcuri de jnepeni, in urcus usor, apoi orizontal, iese din jnepenis si trece printr-o mica sea la obarsia unui afluent al Vaii Doamnelor, Valcelul Tapului (2150m).
Ramificatie: Din acest punct se desparte catre nord-nord-vest o poteca ce coboara prin Plaiul Tapului pana in Poiana Gutanu, unde intalneste drumul marcat dintre Seaua Strunga si Bran.
Printr-o curba larga la stanga poteca iese repede in Culmea Batrana (2165m), orientandu-se de aici catre est-sud-est.
La 180 pasi spre vest-nord-vest de acest punct (afara din poteca) se afla Vf. Batrana (2181m) de unde se observa: spre nord, dincolo de Valea Gaura, Muntele Gaura cu Vf. Lancia (2275m) si spre dreapta Podul Spintecaturilor; spre nord-nord-est platoul Vf. Scara (2422m) si Vf. Padina Crucii; spre nord-est, Vf. Omu (2505m), la dreapta Vf. Bucura si Vf. Gavanele; spre est-nord-est, Culmea Doamnelor, in fundal Vf. Coltii Obarsiei (2480m) si mai la dreapta, Vf. Obarsiei (2405m); spre est, platoul Costilei; spre est-sud-est, varful sudic al Batranei (2164m); spre sud-est Vf. Furnica (2103m) si la dreapta, Vf. cu Dor (2030m); spre sud-sud-est, Vf. Vanturisu (1972m) si la dreapta, cele doua varfuri ale Dichiului; spre sud, creasta Strungele Mari; spre sud-sud-vest, Leaota; spre sud-vest, Sf. Ilie; spre vest, in fundal, masivul Iezer-Papusa; intre sud-vest si vest, in fundal, Muntii Rucarului; intre vest si nord, jos, Pasul Bran, iar la orizont, Piatra Craiului; spre vest-nord-vest in vale, comuna Moeciu de Sus.
Drumul coboara prin cateva serpentine largi, mai intai in lungul coamei, apoi pe fata dinspre Valea Batranei, continuand de-a coasta si aproape orizontal pe la baza unei zone de stancarii de calcare si ne conduce dupa circa 15 min. din culme la obarsia Vaii Batrana, in punctul unde creasta este strajuita de tancurile ce formeaza Coltii Tapului (altitudine in poteca 2005m). Legenda spune ca odinioara, cand boierii urgisiti fugeau din Tara Romaneasca, peste munti, la Brasov, o ceata intreaga a plecat de la manastirea Sinaia sa treaca peste Bucegi, ratacindu-se prin aceste locuri, unde apucandu-i noaptea, s-au culcat. Peste noapte un tap salbatic, furios, a pravalit in prapastie pe unul din calatori, si de atunci punctul se numeste La Coltii Tapului.
Din acest punct, desenand o curba larga spre stanga, traseul se indreapta catre est si sud-est, apoi catre sud, aproape pe curba de nivel, pe fata estica a Muntelui Strungele Mari (versantul vestic al acestui munte poarta numele de Muntele Grohotisu). Jos in stanga apar stancariile cu jnepeni din Valea Horoaba (astfel se numeste portiunea inferioara a Vaii Batrana). Drumul serpuieste pe sub creasta urcand si coborand, trece pe la baza unei stancarii si urca prin pajisti presarate cu stancarii de calcare albe puternic dezagragate; traverseaza apoi o valcea larga, continua urcusul pe deasupra jnepenisului, pe grohotisuri, printre stancarii si dupa circa 1 ora de la Coltii Tapului ne conduce in creasta Strungelor Mari, pe Coltii Lesnitei (2100m). In dreapta, sub creasta, se observa abruptul Muntelui Grohotisu, catre Valea Bangalesei.
Coborand si urcand pe sub creasta, curand ne apare in fata Muntele Tataru, cu Varful Coltul Tatarului (1998m) si cu abruptul vestic. Traseul se strecoara printre stancarii inierbate si bolovanisuri de calcare, iese iarasi in creasta pe Muntele Coltii Strungii, de unde coboara repede prin cateva serpentine scurte, apoi indreptandu-se de-a coasta, catre sud-vest si vest, ne conduce in Seaua Strunga (1909m), larga trecatoare in creasta muntelui Strungele Mari, situata la circa 200m distanta la nord-est de Coltul Strungii Mari.
Aici intersectam drumul dintre Cabana Padina si Bran. Pe flancul estic al crestei se afla odata cladirea fostului pichet de graniceri si a vamii.
De aici, vezi traseul 19, incepand din acest punct. [inapoi]
|
