Rezervatia naturala, Cheile Tatarului, pe langa vegetatia termofila, cu elemente floristice rare pe care le ocroteste si frumusetea pisajului, reprezinta si o interesanta rezervatie geologica si paleontologica, ce cuprinde sistemul carstic Tataru : lapiez, doline, cheile Tatarul Mare ( monument al naturii ) Pestera Ursului si Pestera Mica (din cheile Tatarul Mare), o fauna fosila abundenta si diversa.
Sectorul cel mai frumos al cheilor Tatarul Mare - situate la coada lacului Bolboci - se afla in aval, pe cca. 300 m, unde Ialomita s-a adancit in prelungirea sud - estica a masei de calcar jurasic a Muntilor Tataru. Aici, pe versantul stang al vaii Tatarului, la altitudinea de 1548 m, se vad deschiderile celor doua pesteri - Pestera Ursului si Pestera Mica - cele mai inalte statiuni paleolitice de la noi din tara - urmele de vatra si prezenta oaselor aschiate in cantitati destul de mare sunt marturii ca omul le-a folosit ca adapost in perioadele de retragere a gheturilor Wurmiene. In Pestera Mica din cheile Tatarului s-a semnalat prezenta speciilor: Onychiurus armatus, O. subgranulosus, Stenophylax perimistus, S. Vibex speluncarum. In Pestera Ursului s-au gasit: Encytraeus albidus, Parasitus niveus, Lepidocyrtus serbicus, Tomocerus flavescens, Neelus murinus. Desi nu au dimensiuni mari si o micromorfologie variata, cele doua pesteri prezinta interes si datorita fosilelor de Ursus spelaeus, gasite aici.
Rezervatia cheile Tatarului retine atentia prin fauna fosila existenta aici, in stratele de calcar jurasic.
Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive, ale malmului, fiind inzestrate cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei (D. Patrulis), apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive ale malmului, fiind inzestrat cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei, apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive ale malmului, fiind inzestrat cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei, apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. El se iveste si in malul stang al Ialomitei
In aceste calcare se gasesc fosile de Phylloceratidae si Litoceratidae, prezente si in calcarul de la Strunga si masivul Horoaba. Sunt abundente si specii de Procerites, printre care se gasesc si specii de talie mare ca Procerites clausiprocerus, Procerites imitator si unele forme noi de Choffatia. Fata de calcarul pasului Strunga, in cel al cheilor Tatarului sunt numerosi reprezentanti ai familiei Macrocephalitidae : Macrocephalitidae sp. si Pleurocephalites sp.
Cacarul callovianului inferior din versantul drept al Ialomitei, prezinta si concretiuni de limonit. Acesta contine o interesanta fauna de amoniti, la partea superioara a stratului fiind numeroase exemplare de talie mare ale speciei Macrocephalitidae , iar la partea superioara a stratului se gaseste specia Proplanulites. Aceasta specie inedita, indica prezenta zonei cu Sigaloceras calloviense. Se mai pot mentiona pentru aceleasi calcare si formele de : Choffatia sp., Loboplanulites sp., Sowerbyceras subtortisulcatus. |
